Lor nu le e frica de moarte, lor le e frica de timp. Lor nu le e frica sa fumeze, stiu ca au deja cancerul in ei, ca ii mananca pe interior. Celorlalti le e frica de ieri, de azi, de maine si de Dumnezeu. N-ai cum sa-i condamni. Le e frica de greseli, sunt timorati, panicati, isterici si mai ipocriti decat ar vrea. Mai sunt unii carora nu le pasa, unii carora le place sa te disece, sa te gaseasca imperfect, sa-si imagineze ca te ignora si ca te urasc. Pentru ei este gresit sa gresesti. Lor le e frica de mine.
Pe mine, numai de viitor sa nu ma intrebi.
Foarte misto scris.Viata-i cruda, ah?
Comentariu�Comentarii de Zach — noiembrie 3, 2007 @ 11:40 am
asa, si cei carora nu le e frica ? si cei care nu sunt ipocriti si nu le e frica ? tu in care din aceste categorii bine definite te incadrezi ?
Comentariu�Comentarii de RA. — noiembrie 4, 2007 @ 8:31 am
nu prea sunt categorii bine definite, sunt niste categorii interdependente oarecum. de exemplu,cum zici si tu sunt si ipocriti carora nu le e frica(de Dumnezeu sau altceva). sunt si trasaturi comune tuturor tipurilor de persoane. eu nu ma incadrez in niciuna, sunt putin din fiecare. si categorii e cam mult spus, ca n-am vrut sa fac nicio clasificare.
Comentariu�Comentarii de uviolet — noiembrie 4, 2007 @ 12:40 pm