cinci feb.

Starea vremii e presarata cu melancolie, cu cer innorat, cu planuri de viitor si nimic concret in prezent.

Ti-ai imaginat ca-ti spune atat de frumos “te iubesc, Irina”, incat ti-era imposibil sa nu-l ierti.

Astazi ti-au fost iertate pacate. Astazi lumea vrea sa-ti asculte povestile. Astazi tatal tau stinsese televizorul cand te-ai dus sa-ti bei ultimul pahar cu apa. Astazi te-ai simtit vinovata pentru discutiile de aseara. Astazi ai simtit cat de putin inseamna doua luni. Astazi a fost el acolo ca sa te puna fata in fata cu temerile tale:

Ti-e frica de mine.
Ti-e frica sa spui ce gandesti.
Ti-e frica de esec.
Ti-e frica de tot ceea ce inseamna noi si de tot ce inseamna lumea inconjuratoare.

Astazi te-ai gandit la femeia aia. Femeia aia de care ti-e scarba. Dependenta de oameni, careia ii e frica sa-si accepte singuratatea.

Voiai sa-i spui ei ca bunicul tau sufera de sindromul Alzheimer.
Astazi bunicul tau te-a intrebat daca prietenul tau fumeaza, dupa ce a vazut bricheta verde la tine pe birou.
Bunicul tau isi va pierde memoria.
Astazi bunicul tau ti-a aranjat hainele.
Bunicul tau isi va pierde memoria.
Simti? Daca da, ia o pauza.