isi spala mintile, isi spala rufele-n public – cam asta se petrece aici, dar vad ca la unii prinde. nu si la noi, nici nu ne-am dori sa se prinda ei de ce se scrie pe-aici, ci doar acei cativa cineva. revenind…
…in autobuz, se spala podeaua, iar eu stateam langa tine. evident, nu stiam sigur cine esti. mirosea a clor. mi se intampla mereu sa ma lovesc de oamenii astia pe care candva i-am cunoscut si acum au devenit doar parte din multime. de aceea mi-e frica sa-i las pe unii sa scape, sa se sustraga usurel in lumea lor anonima.
azi e ultima zi si biblioteca ma asteapta, ma duc iar pe strada sa-i vad, sa-i recunosc si sa-i las in urma …
