“Zadarnic stim ca trec anii, ca tineretea cedeaza locul batranetii, ca averile si tronurile cele mai singure se naruie, ca celebritatea este trecatoare, felul nostru de a lua la cunostinta si, ca sa zicem asa, de a lua cliseul acestui univers miscator, dus de Timp, dimpotriva, il imobilizeaza. Astfel incat ii vedem mereu tineri pe omenii pe care i-am cunoscut de tineri, pe cei pe care i-am cunoscut batrani ii infrumusetam retrospectiv cu virtutile batranetii, ne incredem fara rezerve in autoritatea unui miliardar si in sprijinul unui suveran, stiind prin ratiune, dar fara sa o credem in mod efectiv, ca ei vor putea fi maine niste fugari lipsiti de putere. Intr-un domeniu mai restrans si de pura mondenitate, ca intr-o problema mai simpla care initiaza in dificultati mai complexe dar de acelasi ordin, neintelegerea ce rezulta din conversatia noastra cu tanara doamna, prin faptul ca traisem intr-o anumita lume la distanta de douazeci si cinci de ani, imi dadea impresia si ar fi putut sa intareasca in mine sensul Istoriei.”
Ii multumesc lui Alex. Imi cer scuze pentru faptul ca n-am respectat regulile. Am ales pur si simplu, la intamplare, un fragment de la pagina 123 din “Timpul regasit”. A, si pentru ca am promis ca o sa inchei ca V. acest post: I don’t tag anyone, if you want to, consider yourself tagged. 
