papuse, pe tine te-a iubit cineva vreodata? atunci cand au zburat fluturii deasupra politistului care v-a gonit din leagane, te-a iubit. astea sunt astenii de primavara, lasa-le acolo in parc, pe banca, acolo e iubirea si e prea scurta ca sa dureze mai mult de-un marte, de-o ploaie infernala sau sa depaseasca o mansarda cu peretii mazgaliti de creta.
a cantat Luna Amara in Laptarie si nu i-am prins, si nici pe cei de la Sarmalele Reci. poate o sa ma vezi si pe mine candva cosand goblenuri in lift la Teatrul National, atunci o sa stiu pe de rost toate concertele si o sa te anunt si pe tine sa nu mai ratam nici unul.
gata, gata. am inteles, in casa asta nu se mai fumeaza. maine spalam perdelele, podelele sa scoatem fumul din ele. [azi, de fapt nu mai promit nimic, ca nu ma pot tine de promisiuni]
